Crioscopia = una dintre cele mai simple metode de obţinere de informaţii asupra proprietăţilor osmotic ale soluţiilor.

Temperatura la care începe solidificarea soluţiei se numeşte punct crioscopic , iar cea la care se termină acest process – punct criohidratic (pt sol. saturate şi lichidele pure, aceste două temperature sunt identice)

Image

Suprafuziunea– starea în care se află un lichid la o temperatură inferioară temperaturii de solidificare, fără ca aceasta să fie în stare solidă.

Crioscopul Beckmann

-are rolul de a micşora temperatura soluţiei de studiat, în mod constant şi lent şi de a realize starea de suprafuziune a soluţiei de analizat .

Pt realizarea răcirii, crioscopul este prevăzut cu un vas A(din sticlă) cu diamentrul de 15 cm, în care se introduce două eprubete din sticlă coaxial, cu diamentre diferite. Eprubeta 2 are 2 braţe laterale şi un dop perforat, care trece prin central său şi prin care se introduce în interior – termometrul Beckmann. Starea de suprafuziune se realizează agitânt soluţia cu ajutorul unei bare magnetice 3, antrenată în mişcare de rotaţie de către un magnet 4, sub formă de potcoavă. Magnetul este fixat pe axul unui motor electric, alimentat la reţeaua de current alternative de 220 V si 50 Hz.

  1. Se calculează precizia termometrului Beckmann (valoarea celei mai mici diviziuni de pe tijă)
  2. Se verifică dacă termometrul este reglat în mod corespunzător;
  3. Într-un balon de 100 ml – Nacl în apă distilată, cu o concentraţie molecular egală cu unitatea
  4. Se pregăteşte un amestec refringerent format din două părţi gheaţă şi o parte NaCl şi se introduce în vasul crioscopului
  5. In eprubeta curată a crioscopului se introduce bara magnetică şi o cantitate din soluţia 1M, suficient pentru a acoperi rezervorul termometrului.
  6. Se notează valoarea t1 a diviziunii maxime la care se ridică mercurul în capilarul termometrului, valoare care reprezintă punctual de congelare al soluţiei
  7. Se repetă de 3 ori şi se calculează o valoare medie.Se aplică pentru 3 soluţii determinându-se punctele crioscopice corespunzătoare(t2,t3,t4)
  8. In final se determină în mod similar şi temperature de congelare a solventului pur(apă distilată) care reprezintă de fapt punctul zero al termometrului Beckmann pentru seria de determinări.
  9. Se determină coborârea punctului de congelare pentru fiecare soluţie în parte cu ajutorul relaţiei delta t=t0-t1

Conductivitatea electric a conductorilor metalici. Puntea Wheatstone.

D.p.d.v al mecanismului de conducere a c. electric conductorii se impart în: conductor de ordinul I(metalele) şi conductor de ordin II(electroliţii)

Conductibilitatea metalelor este de natură electronic, acestea conducând curentul electric rpin deplasarea ordonată a electronilor în volumul lor, sub acţiunea unui camp electric exterior.

Mişcare de drift = mişcare ordonată căpătată în urma acţiunii unui câmp electric exterior

Image

Pentru masurarea conductivităţii electrice a conductorilor se folosesc metode de măsurare a rezistenţei electrice, în special metode de punte.Acestea au la bază principiul de funcţionare al punţii Wheatstone. Metode de punte asigură măsurători de precizie şi au sensibilitate ridicată.

Puntea Wheatstone = o grupare de rezistoare care foloseşte la măsurarea rezistenţei conductorilor metalici cu valori cuprinse între 0,1 si 1  M; este format din 4 rezistenţe ce se găsesc pe laturile unui romb. Pe diagonală avem un aparat de măsură ampermetru sau galvanometru.

Determinarea valorii unei rezistenţe necunoscute cu ajutorul punţii cu fir:

  1. Se realizează montajul punţii cu fir. Sursa de current este un accumulator cu t.e.m. egală cu 2 V; galvanometru are punctual de zero la mijlocul scalei gradate; r3 este o cutie de rezistenţe cu treapta de 1 ohm bine precizare, r3 suma valorilor indicate in dreptul orificiilor respective.; pt verificarea montajului se poziţionează cursorul la mijlocul firului calibrat şi se dă rezistenţei r3 valorile 0 si infinit.
  2. Stabilim valoarea rezistenţei r3 pt care se realizează echilibrarea punţii.
  3. Se modifică val rezistenţei r3, menţinând cursorul la mijlocul firului până ce acul galvanometrului indică o deviaţie minimă
  4. Se calculează valoarea rx.
  5. Se vor determina rezistenţele a 2 conductori diferiţi (P şi Q) care se vor monta în locul r1.
  6. Se vor efectua 4 seturi de măsurători.

Energia şi puterea curentului electric.

Energia electric furnizată de către un generator de curent în unitatea de timp se numeşte putere electrică(P).

Fenomenul de încălzire a conductorilor electrici atunci când aceştia sunt străbătuţi de curent electric poartă denumirea de efect caloric al curentului sau efect Joule şi reprezintă un fenomen ireversibil.  Microscopic, efectul Joule se explică astfel: electronii cedează, prin ciocnire, energia cinetică căpătată sub acţiunea câmpului electric, ionilor din nodurile reţelei cristaline a metalului. Acest fapt face ca agitaţia termică a ionilor să crească, ceea ce determină încălzirea conductorului respectiv.Image

 

Descrierea dispozitivului experimental.

Pt verificarea legii lui Joule şi pt determinarea echivalentului mecanic al caloriei se foloseşte o instalaţie format dintr-un calorimentru, un resistor R, un ampermetru A, un voltmetru V, un întrerupător I şi o sursă de tensiune U. Capacul calorimetrului este prevăzut cu două borne la care se leagă rezitorul R a î acesta să se afle sub nivelul apei din calorimetru .

Mod de lucru:

1.Se determină prin cântărire masa ml a vasului calorimetric.

2. În calorimetru se introduce apă distilată (2/3) şi se cântăreşte. Prin diferenţă se află masa m2 a apei distilate.

3. Cu ajutorul unui termometru cu precizia 0,1 C se citeşte temperature iniţială t0 a apei şi calorimetrului .

4. Se închide întrerupătorul I

5. Se pune în funcţiune cronometrul.

6. Se notează valorule U şi I a curentului

7. După o perioadă de timp t, se întrerupe trecerea curentului prin circuit( se deschide întrerupătorul I) şi se măsoară tempetura finală (teta)

8. Cantitatea de căldură primită de vasul calorimetric şi de apa distilată va fi :
 Image

Mod de lucru Referat nr 3.