Proprietatea unei substanţe de a cristaliza în mai multe siteme de cristalizare. Substanţele respective se numesc polimorfe.

La elemente, polimorfismul se numeşte alotropie  .

Ex. Carbonul – diamant (sistemul cubic);

– grafit ( sistemul hexagonal).

Fiecare   formă de cristalizare este stabilă într-un anumit interval de temperatură şi presiune.

Temperatura la care o substanţă trece dintr-o formă de cristalizare în alta se numeşte temperatură de transformare (de tranziţie)  .

Există două feluri de transformări polimorfe:

–                      transformări polimorfe reversibile ( enantiotrope);

–                      transformări polimorfe ireversibile (monotrope).

 

 

TRANSFORMĂRI POLIMORFE REVERSIBILE

 

Dacă transformarea are loc la o temperatură mai mică decât punctul de topire al substanţei, ea decurge fără ca substanţa să-şi modifice starea de agregare iar fenomenul este reversibil.

Transformarea formei stabile la o temperatură joasă într-o formă stabilă la temperatură ridicată este endotermă .

Procesul invers este exoterm.

Cantitatea de căldură absorbită sau degajată la punctul de transformare se numeşte căldură latentă de transformare polimorfă.

 

TRANSFORMĂRI POLIMORFE IREVERSIBILE

 

Se produc  atunci când temperatura de transformare  polimorfă este mai mare decât punctul de topire al uneia dintre formele cristaline.

Trecerea de la o formă cristalină la alta este ireversibilă.

In  acest caz, indiferent de temperatură, una dintre formele cristaline este stabilă iar cealaltă este metastabilă .

Transformarea formei metastabile în forma stabilă se face cu degajare de căldură şi cu viteză mică, ceea ce permite izolarea şi conservarea acestor forme .

Atunci când o substanţă cristalizează dintr-o soluţie, se separă iniţial forma metastabilă şi apoi forma stabilă.

Modificaţiile metastabile sunt mai solubile în apă şi mai reactive din punct de vedere chimic şi biologic decât modificaţiile stabile.

Folosirea în practica farmaceutică a formelor metastabile a substanţelor medicamentoase polimorfe, conduce la obţinerea unor forme farmaceutice mult mai active, cu o biodisponibilitate crescută.