Caracterizare generală

  • Configuraţia  electronică periferică ns2 np5
  • Sunt elemente tipic nemetalice;
  • Au  tendinţă mare de a accepta un electron, pentru completarea octetului, manifestând deci un caracter net electronegativ;
  • Afinitatea halogenilor pentru electroni scade cu creşterea numărului atomic – respectiv cu creşterea razei atomice.
  • Fluorul este cel mai electronegativ element, deci cel mai puternic oxidant.
  • Molecula lor este diatomică, stabilă, formată prin legături covalente nepolare;
  • Proprietăţile fizice variază de la fluor la iod

Fluorul: gaz incolor;

Clorul: gaz galben-verzui;

Bromul : lichid brun;

Iodul: solid, negru cenuşiu, cristalizat, cu luciu metalic.

  • Densitatea,punctul de topire şi cel de fierbere, volumul şi raza atomică cresc de la fluor la iod. Solubilitatea în apă scade de la fluor la iod.
  • Caracterul electronegativ, reactivitatea şi stabilitatea hidracizilor scade de la fluor la iod, în timp ce tendinţa de combinare cu oxigenul creşte de la fluor la iod.
  • Pot forma o singură covalenţă normală, dar şi legături coordinative, în oxizi şi oxoacizi, prin perechile de electroni neparticipanţi (maximum trei legături coordinative).
  • În combinaţiile cu oxigenul, cu excepţia fluorului, care este mai electronegativ,  halogenii formează compuşi cu valenţe variabile de la +1 la +7.
  • Compuşii oxigenaţi au caracter puternic oxidant .
  • Halogenii se combină între ei, formând diferiţi compuşi în care fluorul este monovalent, clorul trivalent, bromul pentavalent, iar iodul heptavalent.