Un cristal reprezintă o formă geometrică poliedrică, mărginită de feţe plane, care se întretaie în muchii şi colţuri (noduri).

 

Prin simetria externă a cristalului se înţelege repetarea regulată în spaţiu a elementelor formei poliedrice (feţe, muchii, noduri).

Elementele de simetrie într-un cristal sunt:

  • Centrul de simetrie
  • Planul de simetrie
  • Axe de simetrie

    Centrul de simetrie– punctul din interiorul cristalului faţă de care toate feţele, muchiile şi  nodurile sunt simetrice.

    Planul de simetrie– planul care împarte cristalul în două părţi identice (una dintre părţi apare ca imaginea în oglindă a celeilalte).

    Axele de simetrie – acele direcţii în cristal, în jurul cărora , dacă se roteşte cristalul cu anumite unghiuri, acesta revine într-o poziţie identică cu cea iniţială.

   Ordinul axei de simetrie – arată de câte ori se repetă poziţia iniţială a unui cristal atunci când acesta se roteşte cu 360 0.

 

 

Axa de simetrie cu ordinul cel mai mare  a unui cristal se numeşte axă principală de simetrie.

     Cubul  este forma poliedrică cu cele mai multe elemente de simetrie şi  are:

  •    un centru de simetrie
  •    9 plane de simetrie
  •   13 axe de simetrie
    • 3 axe de ordinul IV (care trec prin centrul feţelor opuse)
    • 4 axe de ordinul III (axele trec în direcţia diagonalelor prin colţuri opuse)
    • 6 axe de ordinul II (axele trec prin mijlocul a două muchii opuse)