In sistemele eterogene, reactanţii se găsesc în faze diferite.

In astfel de sisteme, interacţiunea dintre componente are loc la suprafaţa de separare a fazelor.

 

Starea de echilibru în sistemele eterogene  este determinată de legea fazelor (Gibbs), exprimată prin relaţia:

L  = C – F + 2

în care :

L – numărul gradelor de libertate (factorii fizici variabili care determină echilibrul–p, T, c)

C – numărul de componente (substanţele chimice care alcătuiesc fazele);

F –   numărul fazelor.

Componentele unui sistem pot fi – independente

–  dependente

Exemplu: 

CaCO 3→ CaO + CO 2  – 3 componente,

din care: – 2 componente independente (solide)

– 1 componentă dependentă (gaz)

In expresia legii fazelor se ia în calcul numărul de componente independente.

Numărul de componente independente se calculează făcând diferenţa dintre  numărul total de componente şi numărul de reacţii posibile în condiţiile date.

C = 3 – 1;  C = 2;  F = 2

Deci: L = 2 -2 +2 ;  L = 2  

 

L = 2,  deci: pentru păstrarea echilibrului este necesară mentinerea constantă a cel putin 2 factori.

Considerând reacţia de mai sus într-un spatiu inchis, la T=const., presiunea fazei gazoase este dată de CO2 şi de presiunile de vapori ale celor 2 componente solide (CaCO 3 (s) , CaO(s)).

 

 

Legea acţiunii maselor devine:

P CaO   x P CO2   / PCaCO 3 = Kp    dar   presiunile parţiale P CaO   şi  PCaCO 3    sunt mărimi fizice constante pentru o temperatură constantă, fiind solide, şi pot fi înglobate în valoarea constantei Kp.

Kp = PCO2

Presiunea exercitată de CO2  se numeste presiune de disociere  şi  este  dependentă de temperatură. 

Valoarea presiunii de disociere determină stabilitatea unor cristalohidraţi.

Dacă presiunea de disociere a vaporilor de apă dintr-un cristalohidrat este mai mare ca presiunea vaporilor de apă din atmosferă, substanţa pierde apa de cristalizare – are loc fenomenul de efluorescenţă.

Daca presiunea de disociere a vaporilor de apă dintr-un cristalohidrat este mai mică decat presiunea vaporilor de apă din atmosferă, substanţa absoarbe, în timp, din umiditatea exterioară,  este higroscopică  sau  delicvescentă.